Un cablu de retea, in general, este mediul prin care o informatie trece de la un echipament la altul. Exista diferite tipuri care se folosesc destul de des in retelele locale. Unele retele pot folosi doar un tip de cablu, altele pot utiliza variate tipuri de cabluri de retea.
Acesta se foloseste, de obicei, in functie de tipologia, protocolul si marimea unei retele. Pentru a avea o retea utila, trebuie sa intelegem caracteristicile acestora si cum functioneaza cu alte aspecte ale retelei.
TIPURI DE CABLURI DE RETEA
Principalele tipuri de cabluri folosite:
- Cablu UTP (Unshielded Twisted Pair);
- Cablu STP (Shielded Twisted Pair);
- Cablu coaxial;
- Cablu din fibra optica.
Cablurile cu perechile rasucite sunt intalnite in 2 forme: ecranate si neecranate.
Cele neecranate, cum ar fi cablul UTP, sunt cele mai populare si reprezinta cea mai buna varianta cand vorbim de retele in scoli, spre exemplu.
Calitatea UTP-ului poate varia de la cabluri utilizate in telefonie pana la cabluri de viteza mare. Fiecare pereche este rasucita in diferite feluri, pentru a elimina interferentele de la perechile adiacente si alte echipamente electrice. Cu cat perechile sunt mai rasucite, cu atat rata lor de transmisie este mai mare si bineinteles, costul mai ridicat.
Conectorul perechilor rasucite, neecranate este un conector RJ45. Este de plastic si poate fi inserat doar intr-un singur sens.
CABLUL CU PERECHI RASUCITE, ECRANATE
Desi UTP-ul este cel mai ieftin si cel mai utilizat, cand vine vorba de lumini fluorescente sau echipamente electrice, functiile lui ar putea fi afectate.
Daca va trebuie cablu de retea in medii cu multe potentiale interferente, STP-ul poate fi cea mai buna solutie. Cablurile ecranate au si o distanta maxima cu rata de transmisie la cel mai inalt nivel, mai mare decat a celor neecranate.
Cablurile ecranate se gasesc in trei configuratii diferite:
- Fiecare pereche este individual protejata cu folie de aluminiu;
- Grupul de perechi este acoperit cu folie (FTP);
- Fiecare pereche este protejata, insa mai exista o folie ce inconjoara inca o data grupul de perechi.
CABLUL COAXIAL
Cablul coaxial are un singur conductor in centrul lui. Un strat de plastic reprezinta izolatia intre centrul si o tresa metalica. Metalul ajuta la blocarea interferentelor exterioare provenite de la echipamente electrice, lumini fluorescente, etc. La exterior prezinta inca un strat izolator.
Acesta este foarte rezistent la interferente si poate suporta lungimi intre echipamente mai mari decat cablul cu perechi rasucite.
Se foloseste in televiziune, transmisie video, transmisii de date pentru calculator.
Putem gasi doua tipuri de coaxial: subtire si gros.
Cel subtire mai este denumit si Ethernet 10Base2. 10Base2 se refera la viteza de transfer (10Mbps), transmisia se face in baza de banda (Base) si lungimea maxima in care isi poate pastra aceste functionalitati (2- 200m).
Cablul coaxial gros este cunoscut si sub denumirea de 10Base5. Are aceleasi caracteristici ca cel subtire, insa lungimea maxima este de 500m.
Acesta prezinta un strat extra de izolatie pentru a evita umiditatea.
Un dezavantaj important este reprezentat de viteza de transfer care nu depaseste 10Mbps.
Conectorul cablului coaxial este cel BNC – Bayone-Neill-Concelman. Este din metal si cele mai folosite variante sunt cele de 50 si 75 ohm.
CABLU DIN FIBRA OPTICA
Cablurile de retea din fibra optica contin un miez din sticla, inconjurat de diferite straturi din materiale protectoare speciale, pentru a evita astfel reflexia externa. Ele folosesc lumina, mai mult decat electricitatea, eliminand astfel interferentele electrice. Sunt anumite tipuri de cablu in care invelisul exterior poate contine fibra de sticla neagra, cunoscuta pentru abilitatea de a absorbi lumina, evitand astfel scurgerile.
Sunt ideale pentru medii in care exista multe interferente electrice, sunt realizate pentru a putea conecta retelele dintre doua cladiri, datorita protectiei ridicate, contra umiditatii si luminii.
Fibra optica are proprietatea de a transmite semnalele pe o distanta mult mai mare decat cablurile coaxiale si cele cu perechi rasucite si viteza de transmitere a informatiei foarte mare.
Fibra optica nu are costuri foarte diferite de cablurile din cupru, insa sunt mai dificil de instalat si modificat. Pot fi utilizate si in domenii interactive si video.
Si specificatiile acestora sunt diferite:
- 100BaseFX – cablu cu fibra optica;
- 100BaseBX – cablu cu o fibra optica;
- 100BaseSX – cablu multifilar;
- 1000BaseFX – cablu cu fibra optica cu viteza de transmisie de 1000Mbps;
- 1000BaseSX – cablu multifilar cu viteza de transmisie de 1000Mbps.
Wi-Fi
Din ce in ce mai multe retele opereaza fara cabluri de retea, in modul Wi-Fi. LAN-urile wireless folosesc semnale de frecventa ridicate, fascicule de lumina infrarosie sau lasere, pentru a comunica intre ele. Fiecare punct de transmisie ar trebui sa contina un transmitator de emisie-receptie sau antena pentru a putea primi si transmite informatiile.
Toti cunoastem avantajele Wi-Fi-ului, insa are si dezavantaje, cum ar fi:
- viteza de transmitere care este mai mica cu fiecare metru distanta si care scade atunci cand vrem sa transmitem un fisier;
- Semnalul acestuia poate fi diminuat in functie de obstacolele intalnite (elemente constructive sau de amenajare ale spatiului unde ar trebui sa functioneze);
- Semnalul poate fi preluat si de vecini, daca nu ati setat o parola.
- Reteaua wireless poate fi vulnerabila cand este vorba de securitatea ei, semnalul poate fi receptionat si decodat de anumite persoane care nu au intentii tocmai bune.